
Ursula K. Le Guin
lumii îi spuneau pădure
CAPITOLUL I
În clipa trezirii, în mintea căpitanului Davidson îşi făcură apariţia două evenimente ale zilei precedente. Căpitanul rămase întins în întuneric şi le privi pentru o vreme. Unul era bun: sosise transportul cel nou de femei. Să nu-ţi vină să crezi! Erau acolo, în Centralville, la douăzeci şi şapte de ani-lumină de Pământ cu NAFAL-ul şi la patru ore de zbor până la Tabăra Smith, transport de femele pentru împerechere al coloniei Noul Tahiti, sănătoase şi curate, 212 capete de stoc uman a-ntâia. Sau, oricum, destul de bun. Cel de-al doilea eveniment era mai prost: un raport din Insulele Sterpe despre recolte slabe, eroziuni masive, o alunecare de teren… Şirul de 212 femeiuşti pieptoase, bune de iubit, îi dispăru din minte atunci când îşi imagină ploaia ce turna pe pământul arat, transformându-l în noroi, apoi subţiind noroiul într-o zeamă roşie care curgea peste stânci, în marea şfichiuită de ploaie. Eroziunea începuse înainte ca el să plece de pe Insulele Sterpe pentru a prelua conducerea taberei Smith şi, fiind dotat cu o memorie vizuală excepţională, de tipul denumit eidetic, şi-o reamintea acum perfect. Se părea că barosanul ăla, Kees, avusese dreptate; în locurile unde intenţionai să organizezi ferme trebuia să laşi mulţi copaci în picioare. Cu toate acestea, Davidson nu reuşea să înţeleagă de ce o fermă de soia trebuia să piardă atâta teren preţios pentru copaci, dacă solul era întreţinut cu adevărat ştiinţific. În Ohio nu era aşa; dacă voiai porumb, plantai porumb şi nu risipeai terenul cu pomi şi alte chestii Terra era însă o planetă îmblânzită, pe când Noul Tahiti, nu. De aceea se găsea Davidson acolo, ca să-l îmblânzească. Dacă din Insulele Sterpe nu mai rămăsese acum decât piatră, la gunoi cu ele; încep iarăşi, pe altă insulă şi te străduieşti să iasă mai bine. Nu putem da greş, noi suntem Oameni. O să înveţi tu imediat ce-nseamnă asta, planetă nenorocită, gândi Davidson şi rânji în obscuritatea barăcii, deoarece îi plăceau înfruntările. Oameni Gânditori; gândi Femei, şi şirul de figurine începu să i se perinde prin minte, zâmbind şi legănându-se.
