TIMP DE O SĂPTĂMÂNA, R. Childan pândise cu nerăbdare sosirea poştei. Dar preţiosul transport din Statele Munţilor Stâncoşi nu sosise. Deschizând magazinul în dimineaţa zilei de joi şi văzând duşumeaua plină de scrisori aruncate prin fanta uşii, se gândi: voi avea de-a face cu un client supărat.

Îşi umplu o ceaşcă de ceai de la automat, cu cinci cenţi, luă o mătură şi începu să deretice; curând, trotuarul din faţa magazinului său, American Artistic Handcrafts Inc.

— Da! zise o voce cunoscută; lui Childan i se strânse inima.

— Domnul Tagomi la telefon. A sosit posterul meu cu recrutarea în Războiul Civil

Ton aferat, repezit, abia politicos, abia inteligibil.

— Nu v-am lăsat eu, domnule Childan, o sumă în acest sens? Îl voi face cadou, ştiţi? V-am explicat: un client.

— Investigaţii extinse, începu Childan, pe care le făcusem pe propria mea cheltuială, domnule Tagomi, cu privire la lucrul promis, care, vă daţi seama, nu se găseşte în regiunile astea şi prin urmare este…

Tagomi îl întrerupse:

— Aşadar, n-a sosit?

— Nu, domnule Tagomi.

O pauză glacială.

— Nu mai pot aştepta, spuse Tagomi.

— Nu, domnule.

Childan privi morocănos prin vitrina magazinului la ziua strălucitoare de afară şi la clădirile pentru birouri: San Francisco.

— Atunci, altceva în loc. Ce-mi recomandaţi, domnule Childan

Insultă, implicit, făcând ca urechile lui Childan să ia foc. Scaun smuls de sub fund, înspăimântătoare mortificare a situaţiei. Aspiraţiile şi temerile şi chinurile lui Robert Childan fură stârnite şi ieşiră la iveală, îl invadară, împiedicându-i limba. Se bâlbâi, cu mâna umezită pe receptor. Aerul din magazin mirosea a gălbenele; muzica se auzea în continuare, dar el se simţi ca şi cum s-ar fi prăbuşit într-o mare îndepărtată.