DIN INTERVIUL LUAT DOCTORULUI

VALENTIN PILMANN DE CĂTRE CORESPONDENTUL

SPECIAL AL POSTULUI DE RADIO MARMONT CU

PRILEJUL DECERNĂRII ULTIMULUI

PREMIU NOBEL PENTRU FIZICĂ PE ANUL 19…

― PROBABIL, prima dumneavoastră descoperire mai importantă, doctor Pilmann, trebuie considerată a fi «radiantul Pilmann»…

― Cred că nu. «Radiantul Pilmann» nu este nici prima, nici cea mai serioasă, şi, în fond, nici nu-i o descoperire. Şi nu chiar a mea.

― Probabil că glumiţi, doctore. «Radiantul Pilmann» este o noţiune cunoscută de către fiecare şcolar.

― Nu mă surprinde. De altfel, «radiantul Pilmann» a fost descoperit pentru prima dată de către un şcolar. Spre marele meu regret, nu mai ţin minte cum îl cheamă. Uitaţi-vă în «Istoria vizitelor» de Stetson, unde toate acestea sunt prezentate mai bine: descoperirea radiantului de către un şcolar, publicarea pentru prima oară a coordonatelor lui de către un student şi denumirea radiantului, cine ştie de ce, cu numele meu.

― Da. Cu unele descoperiri se întâmplă câteodată lucruri surprinzătoare. N-aţi putea să explicaţi ascultătorilor noştri, doctore Pilmann…

― Ascultă, concetăţene, «Radiantul Pilmann» este o chestie extrem de simplă. Închipuiţi-vă că rotiţi un glob uriaş şi începeţi să trageţi în el cu un revolver. Urmele de pe glob merg într-o direcţie oarecare, uşor curbată. Esenţa a ceea ce dumneavoastră numiţi prima mea descoperire este un lucru foarte simplu. Toate cele şase Zone de Vizitare sunt astfel dispuse pe suprafaţa planetei noastre de parcă s-ar fi tras în Pământ şase focuri dintr-un revolver situat undeva pe linia Pământ-Deneb. Deneb este steaua «Alfa» din Constelaţia «Lebăda», iar punctul de pe bolta cerească de unde, ca să zicem aşa, s-a tras, se numeşte «radiantul Pilmann».