Diavolul era nestăpînit. Toată Franţa se afla sub influenţa diavolului, iar Revoluţia fusese cel mai mare triumf al său. Nimic nu l-ar fi putut salva pe fratele meu decît exorcismul, rugăciunile şi postul, nişte oameni care să-l ţină, în timp ce diavolul i se dezlănţuia în trup şi încerca să azvîrle cu el în toate părţile. „Diavolul l-a aruncat pe scară, e cît se poate de limpede”, a spus el. „Nu cu fratele tău ai vorbit în camera aceea, ci cu diavolul”. Ei bine, asta m-a înfuriat peste măsură. Crezusem că ajunsesem la limită, dar nu era adevărat. A continuat să-mi vorbească despre diavol, despre vrăjile făcute sclavilor şi despre alte cazuri de posedare din alte colţuri ale lumii. Atunci m-am dezlănţuit. Am distrus tot în cameră şi era cît pe-aci să-l omor.

— Dar forţa ta… vampirul…? întrebă băiatul.

— Îmi pierdusem minţile, îi explică vampirul. Făceam lucruri pe care nu le-aş fi făcut dacă aş fi fost sănătos. Totul mi se părea acum confuz, vag şi fantastic. Dar îmi amintesc că l-am împins pînă la uşa din spate, l-am fugărit prin curte şi l-am prins lîngă zidul de cărămidă al bucătăriei, de care l-am izbit cu capul de era să-l omor. Cînd m-am potolit, în cele din urmă, extrem de epuizat, mi-a luat sînge. Proştii. Dar altceva voiam să spun. Atunci mi-am înţeles propria vanitate. Probabil că o văzusem reflectată în preot. Atitudinea dispreţuitoare a acestuia faţă de fratele meu o reflecta pe a mea; vorbăria lui superficială despre diavol; refuzul lui de a accepta măcar ideea că ceva sfînt trecuse atît de aproape.

— Dar el credea în posedarea de către diavol.

— Asta-i o concepţie mult mai lumească, spuse imediat vampirul. Oamenii care încetează să creadă în Dumnezeu sau bine, în general, continuă să creadă în diavol. Nu ştiu de ce. Nu, chiar că nu ştiu de ce. Răul e posibil întotdeauna. Iar binele e întotdeauna dificil. Dar trebuie să înţelegi, posedarea reprezintă un alt mod de a spune că cineva e nebun. Cred că, pentru preot, asta a fost. Sînt sigur că a văzut nebunia. Poate că o avusese drept în faţă şi o numise posedare. Nu-i nevoie să-l vezi pe Satana cînd e alungat. Dar să fii în prezenţa unui sfînt… Să crezi că acel sfînt a avut o viziune. Nu, refuzul nostru de a crede că aşa ceva se poate întîmpla unor semeni de-ai noştri e vanitate.