Un singur Kzin mârâie la fel de urât ca o pisică ce se bate. Să asculţi patru Kzini aflaţi într-o discuţie animată e ca şi cum te-ai afla în mijlocul unui război de feline. Atenuatoarele sonice ale restaurantului intrară automat în funcţiune şi mârâiturile deveniră îndepărtate, dar tot continuară să se audă.

Louis îşi comandă încă o băutură. Luând în considerare ceea ce cunoştea el despre Kzini, aceştia patru dădeau dovadă de o reţinere cu totul remarcabilă. Păpuşarul se afla încă în viaţă.

Cearta se sfârşi şi cei patru se reîntoarseră spre ei. Cel cu petele negre în dreptul ochilor îl întrebă pe Păpuşar:

— Cum te numeşti?

— Am luat numele uman de Nessus. Numele meu adevărat este… Pentru o clipă, din remarcabilele coarde vocale ale Păpuşarului se revărsă un fluviu de muzică orchestrală.

— În ordine, Nessus! Cred că înţelegi că noi constituim o ambasadă Kzinti pentru Pământ. El este Harch, el Ftanss, cel cu dungile galbene este Hroth, iar eu, fiind doar ucenic şi descendent al unei familii din casta inferioară, nu port nici un nume. Sunt strigat după profesia mea: Interlocutorul Animalelor.

Louis se forţă să rămână calm.

— … Problema este că noi suntem necesari aici. Au loc negocieri delicate… dar asta nu e treaba voastră. S-a decis că eu sunt singurul care pot fi înlocuit. Dacă noul vostru tip de navă se dovedeşte valoros, voi veni cu voi. În caz contrar, va trebui să caut alte ocazii pentru a-mi demonstra curajul.

— Satisfăcător, conchise Păpuşarul, ridicându-se.

Louis rămase aşezat.

— Cum sună în Kzinti rangul tău?

— În dialectul Hero sună cam aşa…

Răsună un mieunat pe o notă înaltă.

— Atunci, de ce nu ne-ai informat de la bun început? A fost o insultă deliberată?

— Da, răspunse Interlocutorul Animalelor. Am fost furios. Obişnuit cu standardele sale în privinţa tactului, Louis s-ar fi aşteptat ca Kzinul să mintă. Atunci ar fi putut pretinde că-l crede, iar Kzinul s-ar fi dovedit mai politicos pe viitor… Acum, însă, era prea târziu să mai dea înapoi. Mai ezită o secundă, înainte de a-i replica: