— Arată ca o stea cu un laţ în jurul ei, remarcă Louis. Ce este?

— Păstreaz-o ca s-o studiezi, dacă doreşti. Acum pot să-ţi spun motivul pentru care te-am adus aici. Vreau să-ţi propun formarea unei echipe de explorare, alcătuită din patru membri, din care să facem parte şi noi doi.

— Ca să explorăm ce?

— Încă nu am voie să-ţi spun.

— Asta-i bună! Ar trebui să fiu nebun să mă bag orbeşte într-o asemenea aventură…

— Felicitări pentru cei două sute de ani împliniţi! păru să schimbe vorba Păpuşarul.

— Mulţumesc, replică Louis uluit.

— De ce ai plecat de la propria ta aniversare?

— Nu e treaba ta!

— Ba este. Răspunde-mi, Louis Wu, de ce ai plecat de la petrecerea dată în cinstea propriei tale aniversări?

— Mi-am spus că douăzeci şi patru de ore erau insuficiente pentru a serba aniversarea unei vârste de două sute de ani. Prin urmare, am vrut să-mi prelungesc ziua de naştere, deplasându-mă în altă parte înainte de miezul nopţii. Nefiind om, nu cred că poţi înţelege…

— Nu erai satisfăcut de modul în care decurgeau lucrurile?

— Nu întru totul. Nu…

Nu fusese, totuşi, prea satisfăcut, recunoscu în sinea lui Louis, deşi petrecerea mersese destul de bine.

Totul începuse foarte devreme, cu un minut după miezul nopţii. De ce nu? Prietenii săi se aflau în formaţia obişnuită şi nu aveau nici un motiv să irosească fie şi numai un minut al acelei zile. Peste tot în casă se găseau fotolii comode în care puteai uşor aţipi; pentru cei ce doreau să nu piardă nimic din serbare, existau şi droguri pentru menţinerea stării de veghe, unele cu interesante efecte remanente, altele lipsite complet de orice efect secundar.