Numai ce era ud scăpase de foc în acel aprilie al anului 1945. Rămăseseră doar câteva paturi. Fata prefera să ducă un trai nomadic în acea casă, cu aşternutul sau hamacul după ea, dormind uneori în camera pacientului englez, uneori pe hol, în funcţie de temperatură, de vânt, de lumină. Dimineaţa îşi rula salteaua într-un sul şi o lega cu sârmă. Era mai cald de-acum, şi fata deschidea şi alte încăperi sigilate, aerisind colţurile cele mai îndepărtate, lăsând lumina soarelui să usuce toată umezeala. În unele nopţi deschidea uşi şi dormea în camere cu pereţi lipsă. Se întindea pe rogojina ei aşternută chiar pe muchia odăii, urmărind priveliştea mişcătoare a stelelor, norii călători, trezită de mugetul tunetelor şi fulgerelor. Avea douăzeci de ani, era nebunatică pe vremea aceea, nu avea nici o teamă, nu-i păsa de primejdiile din biblioteca posibil minată, sau de tunetul care o făcea să tresară noaptea. Nu-şi găsea liniştea după lunile de iarnă, în care fusese îngrădită în spaţii închise, întunecoase. Intra în camere care fuseseră pângărite de soldaţi, camere a căror mobilă fusese arsă chiar acolo, pe podea. Le curăţa de frunze şi excremente şi urină şi mese carbonizate. Ducea un trai nomadic, cutreierând întruna, în timp ce, mai încolo, pacientul englez se odihnea în patul său, ca un rege.

De afară, locul părea a fi distrus în întregime. O scara exterioară se evapora în plin aer, cu balustrada atârnându-i în gol. Traiul lor era alcătuit din căutarea hranei şi un sentiment şovăitor de siguranţă. Noaptea foloseau doar strictul necesar de lumânări din pricina tâlharilor care distrugeau tot ce le ieşea în cale. Erau protejaţi de simplul fapt că vila părea o ruină. Dar ea se simţea în siguranţă aici, jumătate adultă, jumătate copil. Pornind de la ce i se întâmplase în timpul războiului îşi făcu propriile reguli. Nu va mai primi nici un ordin şi nu va mai îndeplini nici o obligaţie în numele vreunui bine suprem. Se va îngriji doar de pacientul englez. Îi va citi şi îl va îmbăia şi îi va da dozele lui de morfină — singurul ei fir de comunicare va fi cu el.