— Deloc, Sociolog Voy. Accept datele lor. Ceea ce pun în discuţie este dezvoltarea lor. Nu aveţi, în acest punct, un complex tensorial alternativ, dacă datele în privinţa curtării sunt luate în consideraţie în mod adecvat?

Voy se uită lung, apoi pe faţă i se aşternu o expresie de uşurare.

— Desigur, Tehnician, desigur, însă trece într-o identitate. Există o curbă de dimensiuni reduse, care nu influenţează nici una din părţi. Sper că mă veţi ierta că folosesc un limbaj pitoresc în loc de expresii matematice precise.

— Apreciez asta, spuse Harlan sec. Nu sunt Calculator, după cum nu sunt nici Sociolog.

— Foarte bine, atunci. Complexul tensorial alternativ la care vă referiţi, sau bifurcarea drumurilor, cum s-ar spune, este nesemnificativ. Drumurile se unesc din nou într-unui singur. Nici nu a fost nevoie să-l menţionăm în recomandările noastre.

— Dacă asta vă e părerea, mă supun judecăţii dumneavoastră. Totuşi, mai rămâne problema S. M. N.

Sociologul tresări la auzul acestor iniţiale, aşa cum prevăzuse Harlan. S. M. N. însemna „Schimbarea Minimă Necesară”. Aici Tehnicianul era stăpân. Un Sociolog se poate considera mai presus de orice critică în orice ar implica analiza matematică a infinitelor Realităţi posibile în Timp, însă în materie de S. M. N. autoritatea supremă era Tehnicianul.

Calculul mecanic nu era suficient. Cel mai mare Computaplex elaborat vreodată, manevrat de cei mai inteligenţi şi experimentaţi calculatori Seniori existenţi, nu putea face mai mult decât să indice seriile în care o S. M. N. putea fi găsită, Apoi Tehnicianul, revăzând datele, era cel care hotăra un punct bine definit din acea serie. Un Tehnician bun greşea rar. Un tehnician de vârf nu greşea niciodată.

Harlan nu greşea niciodată.

— S. M. N. recomandată de Secţia dumneavoastră, spuse Harlan (vorbea pe un ton rece, egal, despărţind Limba Intertemporală Standard în silabe precise), implică producerea unui accident în spaţiu şi moartea imediată, în circumstanţe îngrozitoare, a douăsprezece sau mai multe persoane.