— Xenobiolog şi xenolog.

— S-a comis o greşeală stupidă când s-a creat o nouă ştiinţă pentru studierea purceluşilor. O adunătură de antropologi bătrâni şi plictisiţi care şi-au pus pălării noi şi s-au autointitulat xenologi. Dar nu-i poţi înţelege pe purceluşi doar urmărind comportamentul lor! Sunt rezultatul unei evoluţii diferite. Trebuie să le înţelegi genele, ce se petrece înăuntrul celulelor. Şi celulele celorlalte animale, pentru că ei nu pot fi studiaţi separat, nimic nu trăieşte izolat de restul…

„Nu-mi ţine o prelegere”, se gândi Pipo. „Spune-mi ce simţi.” Şi pentru a-i provoca o emoţie, şopti:

— În afară de tine.

Reuşi. Din rece şi dispreţuitoare, Novinha deveni înfocată şi defensivă.

— Niciodată nu-i vei înţelege! Însă eu da!

— Ce-ţi pasă ţie de ei? Ce înseamnă purceluşii pentru tine?

— N-o să pricepi nicicând. Eşti un bun catolic. Rosti cuvântul cu dispreţ. E vorba de o carte care se află la index.

Chipul lui Pipo se lumină brusc.

— Matca şi Hegemonul.

— Oricare ar fi fost el, cel care şi-a spus Vorbitor în numele Morţilor a trăit acum trei mii de ani. Dar i-a înţeles pe Gândaci! I-am exterminat, singura specie extraterestră pe care am întâlnit-o, i-am ucis pe toţi, însă el a înţeles.

— Iar tu ai vrea să scrii o istorie despre pequeninos, aşa cum el a scris una despre Gândaci.

— După cum vorbeşti, vrei să mă convingi că-i la fel de uşor ca atunci când redactezi o lucrare savantă. Nu ştii ce a însemnat să scrie „Matca şi Hegemonul”. Ce tortură pentru el — să se imagineze trăind în mintea unei fiinţe extraterestre — şi să revină cu sufletul plin de dragoste pentru marea creaţie pe care a distrus-o. A trăit în aceeaşi perioadă cu cea mai cumplită fiinţă umană care a existat vreodată, Săvârşitorul Xenocidului, cel care a nimicit Gândacii; şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă să repare fapta Săvârşitorului. Vorbind în numele Morţilor, a încercat să învie morţii…